SUA pregătesc aproape 500 de milioane de dolari pentru proiecte care limitează influența Chinei

SUA pregătesc aproape 500 de milioane de dolari pentru proiecte care limitează influența Chinei

SUA pregătesc aproape 500 de milioane de dolari pentru proiecte de securitate și infrastructură menite să limiteze influența Chinei. Separat, Washingtonul rezervă încă 175,8 milioane de dolari pentru înlocuirea unor cabluri submarine de telecomunicații în America Centrală și Caraibe.

Decizia vine după ce guvernul american a suspendat sau a redus anul trecut fonduri pentru mai multe programe externe. Efectul imediat este o reașezare a priorităților de politică externă ale SUA, orientată acum spre competiția de durată cu Beijingul.

Planul analizat la Washington include centre de securitate cibernetică în Argentina și Belize. Documentul mai prevede măsuri pentru securizarea infrastructurii portuare și a mineralelor critice în Ecuador, Jamaica, Mexic, Paraguay, Peru și Uruguay.

Administrația Trump pregătește această majorare de sute de milioane de dolari pentru programe externe care se opun extinderii influenței chineze în America Latină, Africa și Asia, potrivit Jurnalul Național. Un document intern al administrației americane, citat de Associated Press, motivează schimbarea prin competiția directă cu Beijingul și prin nevoia unui răspuns la extinderea influenței economice, tehnologice și diplomatice a Chinei.

Un capitol separat vizează telecomunicațiile. SUA intenționează să aloce 175,8 milioane de dolari pentru înlocuirea unor cabluri submarine din America Centrală și Caraibe, pentru a reduce dependența de infrastructuri asupra cărora China ar putea să își extindă influența.

Miza trece însă dincolo de America Latină. Oficialii americani avertizează că epuizarea stocurilor de interceptoare Patriot ar putea fi folosită de Rusia pentru a crește presiunea asupra Ucrainei sau asupra flancului estic al NATO și de China pentru a intensifica presiunea asupra Taiwanului.

Aceste scenarii rămân neconfirmate, deoarece nu există dovezi publice că Rusia sau China au luat decizii în acest sens. Pentru România, punctul sensibil este flancul estic al Alianței, în condițiile în care Patriot este un sistem de apărare antiaeriană, iar solicitările Ucrainei, aflată sub atacuri rusești, pentru întărirea apărării aeriene măresc presiunea asupra acestor interceptoare.

În paralel, situația regională rămâne tensionată. Iranul l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ucrainei după ce o navă comercială iraniană a fost lovită în Marea Caspică, într-un atac atribuit Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că forțele ucrainene au vizat nave implicate în transporturi militare asociate Iranului.

Pe piețe, reacția a fost opusă unui scenariu de escaladare. Prețul petrolului Brent a scăzut cu peste 7%, la aproximativ 89 de dolari pe baril, după ce anterior trecuse de 100 de dolari pe baril. Mișcarea arată că investitorii mizează pe evitarea unei confruntări militare directe între SUA și Iran.

Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat: „Armata Statelor Unite are resursele necesare pentru a îndeplini orice misiune ordonată de președinte.” În același timp, pentru statele de pe flancul estic, indicatorul urmărit rămâne modul în care Washingtonul își împarte resursele între diferite teatre de securitate.

Dacă presiunea asupra interceptoarelor Patriot continuă, orice mutare de fonduri și de atenție strategică spre contracararea Chinei afectează direct capacitatea SUA de a răspunde simultan în Europa și în Asia. Următorul pas anunțat este o întâlnire planificată între președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping.

Pentru aliații de pe flancul estic, inclusiv România, această reașezare înseamnă că securitatea regională depinde tot mai mult de felul în care Washingtonul își dozează resursele între Ucraina, NATO și competiția cu Beijingul.