Persoanele fizice pot investi în Tezaur între 5 octombrie și 6 noiembrie 2026, însă cumpărarea online și prin poștă se încheie înaintea termenului de la Trezorerie. Veniturile obținute nu sunt impozitate.
Locul cumpărării stabilește ultima zi de subscriere
Oferta anunțată de Ministerul Finanțelor joi, 1 octombrie, este accesibilă persoanelor care au împlinit 18 ani în ziua subscrierii. Un titlu are valoarea nominală de 1 leu. Evidența este dematerializată, ceea ce înseamnă că titlurile nu sunt tipărite pe hârtie.
Toate canalele au fost deschise la 5 octombrie 2026, dar au următoarele termene de închidere, potrivit StartupCafe:
- Ghișeul.ro: 4 noiembrie 2026.
- SPV: 5 noiembrie 2026. Cumpărarea online este disponibilă persoanelor fizice înregistrate, pentru emisiunile derulate prin unitățile Trezoreriei Statului.
- Ghișeele Trezoreriei Statului: 6 noiembrie 2026.
- Subunitățile Poștei Române din orașe: 5 noiembrie 2026.
- Subunitățile poștale din mediul rural: 4 noiembrie 2026.
Prin SPV, investitorul poate deschide pe numele său un cont de subscriere la unitatea de Trezorerie aleasă. Tot acolo poate cumpăra titluri și poate solicita virarea banilor din acel cont către un cont bancar.
Achiziția prin Ghișeul.ro a fost introdusă în martie 2025 pentru cetățenii români care au cont pe platformă și card de debit.
Dobânda crește odată cu durata investiției
Scadența reprezintă termenul investiției. Emisiunea are trei variante:
- 1 an: dobândă de 6,50% pe an.
- 3 ani: dobândă de 7% pe an.
- 5 ani: dobândă de 7,50% pe an.
Plata dobânzii se face anual, la datele stabilite prin prospect. Documentul și eventualele sale modificări sunt publicate în secțiunea Titluri de stat și pe site-ul Poștei Române.
Aceeași persoană poate face mai multe subscrieri în emisiune. Anularea unei subscrieri este permisă doar cât timp perioada de subscriere este deschisă și necesită o cerere.
Titlurile Tezaur pot fi transferate și răscumpărate înainte de scadență. Ministerul Finanțelor folosește sumele atrase pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.
Transferul către bancă presupune deducerea comisionului
Ghidul Ministerului Finanțelor indică Ordinul de plată multiplu electronic (OPME) pentru virarea banilor din contul Tezaur în contul bancar personal. Formularul se descarcă de pe site-ul ministerului, din secțiunea Tezaur Online, și poate fi deschis numai în Adobe Acrobat Reader.
În OPME se introduc datele titularului, inclusiv codul numeric personal, precum și codul IBAN al contului în care vor ajunge banii.
La stabilirea sumei de virat se scade mai întâi comisionul. Pentru transferuri de cel mult 50.000 de lei, acesta este de 0,51 lei; peste prag, comisionul este de 6 lei.
Dacă transferul nu depășește 50.000 de lei, suma înscrisă în ordin se calculează după scăderea comisionului de 0,51 lei.
Formularul completat trebuie validat și salvat. Ultimul pas este încărcarea documentului în SPV, prin opțiunea „Depunere formulare”.
Inflația din septembrie este reper, nu randament viitor
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat marți, 13 octombrie, o rată anuală a inflației de 6,61% pentru septembrie 2026, după 6,17% în august. Față de acest reper, dobânda investiției pe un an este mai mică, iar cele pentru trei și cinci ani sunt mai mari.
Comparația privește scumpirile deja produse. Ea nu anticipează evoluția prețurilor pe întreaga perioadă în care sunt deținute titlurile.
Pe categorii, serviciile s-au scumpit cu 11,12% față de septembrie 2025. Creșterea a fost de 7,06% pentru produsele nealimentare și de 3% pentru alimente.
Comunicatul INS despre inflația din septembrie 2026 separă comparația lunară de evoluția de la începutul anului și de media ultimelor 12 luni: „Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2026 comparativ cu luna august 2026 a fost 100,77%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 5,4%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2026 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 6,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2025 – septembrie 2026) față de precedentele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) a fost 9,2%”.
Indicatorul european include și cheltuielile nerezidenților
Pentru măsurarea națională, INS folosește Indicele Prețurilor de Consum (IPC), care urmărește consumul gospodăriilor rezidente. Eurostat utilizează Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), calculat după reguli comune pentru comparațiile între membrii Uniunii Europene (UE).
Indicatorul armonizat cuprinde consumul realizat în țară, inclusiv cheltuielile vizitatorilor și ale altor nerezidenți. Pot diferi și ponderile produselor și serviciilor, adică partea fiecărei categorii în totalul cheltuielilor, care determină contribuția sa la rata inflației.
Datele Eurostat publicate vineri, 16 octombrie, plasează România la 6,5% în septembrie, față de 6,3% în august. Era cea mai ridicată rată anuală din UE. Lituania urma cu 6,1%, iar Bulgaria cu 5,6%. Cele mai mici valori erau în Suedia, de 1%, respectiv în Ungaria și Danemarca, de câte 2,1%.
În septembrie 2026, media inflației era de 3,8% atât pentru UE, cât și pentru zona euro, după 3,2% pentru fiecare în august. Cu un an mai devreme, în septembrie 2025, UE înregistra 2,6%, iar zona euro 2,2%.
Comparativ cu august 2026, rata anuală a urcat în 23 de țări membre. În trei state a rămas neschimbată, iar într-unul a coborât.
Banca centrală anticipează presiuni asupra prețurilor
Înainte de creșterea din septembrie, inflația anuală scăzuse din iunie, când era de 10,42%, până în august. Banca Națională a României (BNR) atribuie această coborâre atenuării efectelor directe ale eliminării plafonării electricității și ale majorării de anul trecut a taxei pe valoarea adăugată și a accizelor.
Indicatorul CORE2 ajustat a scăzut și el între iunie și august, de la 8,3% la 6,2%. Banca centrală atribuie coborârea ritmului mai lent al scumpirilor la alimentele procesate, produsele nealimentare și servicii.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a consemnat în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026 evaluarea pentru perioada următoare: „În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”.
Despre cauzele schimbării perspectivei, Consiliul a precizat în același document: „S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și evoluția cursului de schimb al leului”.
Riscurile pe termen scurt rămân orientate spre scumpiri, în evaluarea băncii centrale. Incertitudinile privind petrolul și alte materii prime pot avea efecte în țară și prin prețurile bunurilor intermediare și finite importate.
Rezultatele unor sectoare agricole vegetale din acest an au, în schimb, implicații favorabile pentru prețurile agroalimentare. Situația cererii de consum și a cererii totale poate tempera transmiterea scumpirii energiei și combustibililor către alte produse și servicii.
La 8 octombrie, votul a fost unanim pentru păstrarea la 6,50% pe an a dobânzii de politică monetară. Dobânda Lombard, aferentă facilității de creditare, a rămas la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit, la 5,50%. Au rămas neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor, atât în lei, cât și în valută.
