Modul în care s-a dezvoltat auzul

Mamiferele moderne, inclusiv oamenii, datorează fineţea auzului lor celor trei osicule din urechea medie, pe care strămoşii lor reptilieni nu le aveau. Până la acest studiu, oamenii de ştiinţă nu identificaseră momentul exact din evoluţia speciilor în care a început să se producă acea transformare, informează AFP.

Autorii unui studiu publicat joi în revista Science afirmă că au găsit, de facto, veriga lipsă: o specie care a trăit în urmă cu 125 de milioane de ani pe un teritoriu aflat în prezent în nord-estul Chinei. Ei au analizat în detaliu acele fosile, descoperite încă de la jumătatea anilor 2000.

„Sunt dovezi fantastice”, a declarat un biolog specialist în evoluţie, Guillermo Rougier, profesor la Universitatea din Louisville, care nu a participat la acest studiu. Fosilele analizate „îţi taie respiraţia”, a adăugat el.

Fosilele cercetate de o echipă în principal chineză, din care a făcut parte Jin Meng de la Muzeul de Istorie Naturală din New York, sunt în număr de şase şi aparţin unor proto-mamifere din Cretacicul inferior. Oamenii de ştiinţă au denumit această specie Origolestes lii. Exemplarele din acea specie au trăit pe vremea dinozaurilor şi aveau o mărime şi un aspect asemănătoare şoarecilor.

Reptilele îşi foloseau maxilarele pentru a mesteca şi a transmite sunete externe prin vibraţii până la nivelul creierului lor, proces care diferă de sistemul auditiv al mamiferelor, ce implică trei osicule – ciocan, nicovală şi scăriţă -, care permit oamenilor să asculte o simfonie, iar delfinilor să localizeze obiecte prin ecolocalizare.

Potrivit ipotezei ştiinţifice predominante, separaţia…

Citeste continuarea Aici

Citește și