România ar putea deveni al treilea beneficiar al Fondului de tranziţie echitabilă
România ar putea deveni al treilea beneficiar al Fondului de tranziţie echitabilă, alături de Germania şi Polonia, cu condiţia să aibă proiecte pentru atragerea sumelor alocate, susţin consultanţii EY România, referitor la cum Pactul ecologic european ar putea să transforme provocările în oportunităţi pentru ţara noastră.
Fondul de tranziţie echitabilă, ce ar urma să pună la dispoziţia statelor membre granturi în valoare de 7,5 miliarde de euro, va atinge o capacitate totală de finanţare de 30-50 miliarde de euro în momentul în care va include şi alte resurse din cadrul politicii de coeziune sau resurse naţionale suplimentare.
Acest fond este unul dintre cei trei piloni ce fac parte din Mecanismul de tranziţie echitabilă, întocmit şi prezentat de Comisia Europeană, aferent perioadei 2021-2027.
Ceilalţi doi piloni sunt: o schemă de investiţii dedicată, parte a programului InvestEU (cunoscut anterior drept Planul Juncker), ce îşi propune să mobilizeze circa 45 miliarde de euro şi să atragă investiţii private (spre exemplu în domeniul energiei regenerabile sau al transportului sustenabil) şi un nou mecanism de împrumut public gestionat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), ce ar urma să mobilizeze alte 25-30 miliarde de euro şi care va fi utilizat pentru împrumuturi acordate sectorului public (de exemplu pentru investiţii în reţelele de termoficare sau pentru anveloparea clădirilor).
„Acest proces de transformare a economiei Uniunii Europene (UE) în vederea unui viitor mai sustenabil trebuie să se realizeze treptat, prin acţiuni concrete din partea tuturor sectoarelor economiei, în special energia, transporturile, agricultura, clădirile şi sectoarele industriale, de exemplu cele ale cimentului, siderurgiei, TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), textilelor şi produselor chimice. Un mare accent se pune pe decarbonizarea sectorului energetic, ţinând cont de faptul că producţia şi utilizarea energiei în sectoarele economice generează mai mult de 75% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE (…) În România, mixul energetic este echilibrat şi diversificat, iar conform datelor Agenţiei Europene de Mediu, în anul 2016, ponderea resurselor regenerabile din producţia brută de energie electrică cumula aproximativ 42%, în timp ce cărbunele şi lignitul reprezentau 24% din coşul energetic, energia nucleară 17%, iar gazul natural aproximativ 15%. Având în vedere că aproape un sfert din producţia de electricitate se bazează pe combustibili fosili, vor fi necesare investiţii semnificative pentru susţinerea zonelor monoindustriale şi carbonifere (ex. Valea Jiului, Regiunea Oltenia), ce vor fi afectate de trecerea la o economie nepoluantă”, susţine Laura Ciobanu, manager Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
În viziunea consultanţilor de specialitate, planurile României sunt strâns legate şi de ideile prezentate în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice aferent perioadei 2021-2030, aflat în dezbatere publică. Astfel, conform documentului, România şi-a propus atingerea unei ţinte de 30,7% pentru ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie.
„În acest context, România ar putea să devină al treilea beneficiar al Fondului de tranziţie echitabilă, alături de Germania şi Polonia, cu condiţia, bineînţeles, să aibă proiecte pentru atragerea sumelor alocate. Aceste proiecte vor trebui să stabilească modalităţile prin care vor fi abordate provocările sociale, economice şi de mediu. Astfel, cele 757 milioane de euro, despre care se vehiculează că vor fi alocate României, depind de capacitatea autorităţilor de a elabora planurile teritoriale de tranziţie echitabilă, ce vor trebui aprobate de CE. Acestea vor furniza liniile generale ale procesului de tranziţie până în 2030, în concordanţă cu Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice şi cu tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic. Totodată, pentru fiecare euro alocat din acest fond, România va trebui să folosească între 1,5 şi 3 euro din resursele sale din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională şi al Fondului Social European şi să completeze resursele Uniunii prin folosirea unei sume de bani din bugetul naţional, sub formă de cofinanţare, în conformitate cu normele politicii de coeziune”, precizează Ciobanu.
Datele oficiale arată că, la nivelul Uniunii Europene, există deja şapte state membre care nu utilizează cărbune pentru producerea de energie electrică, respectiv: Belgia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Malta.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în România, la nivelul lunii decembrie 2019, numărul total de salariaţi ce îşi desfăşurau activitatea în domeniul extracţiei cărbunelui superior şi inferior era de 11.800 persoane. La aceştia se adaugă şi numărul de locuri de muncă din centralele ce produc energie electrică şi energie termică folosind cărbunele drept materie primă.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, în decembrie 2019, Pactul Ecologic European, prin care se propune transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acesta este mai ambiţios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă. Documentul acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile şi sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor şi produselor chimice.
Conform propunerii de document, se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima şi energia va necesita investiţii anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1,5% din PIB-ul din 2018.
Planul de Investiţii al Pactului Ecologic European, propus de Comisia Europeană, urmăreşte să mobilizeze investiţii de 1.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani în Uniunea Europeană pentru a atinge obiectivele climatice.
În calitate de raportor, europarlamentarul român Siegfried Mureşan va coordona poziţia Parlamentului European privind planul de investiţii al Pactului Ecologic European propus de Comisia Europeană.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi in peste 700 de birouri in 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari in anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.
Compania este prezentă pe plan local din anul 1992, iar cei peste 800 de angajaţi din Romania si Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. EY are birouri deschise în: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
Sursa: Financiarul.ro.