Scope Ratings a confirmat ratingul României la „BBB minus”
Luni, agenţia germană de evaluare financiară Scope Ratings a confirmat, ratingul României pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală la „BBB minus”, precum şi ratingul pentru datoriile pe termen scurt în valută şi monedă locală la „S-2”, perspectiva asociată pentru ambele ratinguri fiind menţinută la „negativă”, informează un comunicat de presă al Scope Ratings.
Menţinerea, la „negativă”, a perspectivei pentru ratingul suveran al României este cauzată de două motive:
-deteriorarea finanţelor publice după mai mulţi ani de politică fiscală expansionistă, care potrivit Scope Ratings va duce deficitul guvernamental la aproximativ 9% din PIB în 2019 şi la un raport datorie publică-PIB de 45%,
-rezervele oficiale limitate pentru a acoperi datoriile în valută într-un mediu cu un stres sporit, ceea ce reduce amploarea acţiunilor de politică monetară disponibile pentru a susţine economia internă dincolo de măsurile anunţate până acum.
Confirmarea ratingului de tip investment-grade „BBB minus” atribuit României ţine cont de o serie de puncte tari precum calitatea de ţară membră a Uniunii Europene, ceea ce aduce cu sine acces la fonduri de investiţii, potenţialul robust de creştere economică în pofida crizei sanitare şi nivelul moderat al datoriei publice şi externe.
Scope Ratings avertizează că ar putea retrograda ratingul Românei în următoarele 12-18 luni dacă:
-continuarea deficitelor structurale sau lipsa unei consolidări fiscale va rezulta într-o deteriorare a sustenabilităţii datoriei pe termen mediu;
-deprecierea cursului de schimb sau diminuarea rezervelor oficiale va creşte probabilitatea unei crize a balanţei de plăţi şi/sau diminuarea sprijinului din partea instituţiilor europene va expune România la o diminuare a surselor de finanţare pe termen lung necesare pentru a stabiliza potenţialul de creştere.
În sens invers, perspectiva asociată ratingului României ar putea fi îmbunătăţită la „stabilă” dacă un răspuns politic eficient va conduce la:
-o ajustare a politicilor fiscale, care permite o revenire la o traiectorie sustenabilă a datoriei în următorii doi ani,
-sprijin puternic de investiţii din partea instituţiilor europene care să faciliteze o revenire economică rapidă şi sustenbilă
– implementarea de reforme structurale în sistemul de educaţie şi pe piaţa muncii care să susţină potenţialul de creştere pe termen lung al României.
Sursa: Financiarul.ro.