România a intrat oficial în recesiune după ce produsul intern brut a scăzut în primele trei luni din 2026. Datele arată un minus de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier față de trimestrul I din 2025, ceea ce marchează două trimestre consecutive de slăbiciune economică.
PIB-ul estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali pe seria ajustată sezonier și de 405,907 miliarde lei prețuri curente pe seria brută. După acest prim trimestru, economia pierde deja ritm, iar economistul Adrian Codîrlașu anticipează că întregul an ar putea rămâne pe minus.
Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, a explicat că o economie aflată în scădere produce mai greu venituri suplimentare, în timp ce inflația rămâne alimentată de cheltuieli publice fără acoperire. Pentru populație, asta înseamnă presiune asupra puterii de cumpărare, erodată de prețuri, și un spațiu mai îngust pentru creșteri de venit susținute din economie. El a legat reculul de politica fiscală din ultimii ani și a spus că cheltuielile guvernamentale fără acoperire din 2024, 2025 și 2026 au contribuit la inflație. Tot el a afirmat că politica de „tipărire bani” sau „aruncat bani din elicopter” nu mai este o soluție.
Potrivit Jurnalulnational, singurul motor de creștere identificat acum rămân fondurile europene. În lipsa altor soluții concrete de stimulare economică menționate în datele publicate, investițiile finanțate din bani europeni sunt canalul prin care economia poate evita prelungirea stagnării. Aici sunt incluse și proiectele din energie, un sector care influențează direct costurile companiilor și facturile consumatorilor.
Evaluarea pentru restul anului rămâne rezervată. Adrian Codîrlașu a declarat: „Probabil că întregul an 2026 va fi caracterizat prin minus la creștere economică. Minusul de 1,2% trimestrul I 2026 față de trimestrul i din 2025 va fi foarte greu de recuperat.” În această perspectivă, investițiile devin mai importante decât consumul susținut artificial. Dacă ritmul de absorbție a fondurilor europene rămâne slab, economia rămâne fără singurul sprijin indicat explicit în aceste date.
Presiunea vine și din costul energiei. România are cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană, conform informațiilor din datele publicate, din cauza monopolului deținut de stat. Pentru companii, acest lucru înseamnă costuri de operare mai ridicate, iar pentru buget apare problema unei dependențe mari de veniturile influențate de prețurile la energie.
Diferența față de zona euro apare și în reacția băncilor centrale la inflație. Banca Centrală Europeană și-a permis să majoreze rata dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale pentru a stăpâni inflația. Banca Națională a României, în schimb, nu își permite o majorare a dobânzii de politică monetară, potrivit explicației din datele publicate, pentru că o astfel de decizie s-ar duce direct în inflație.
Datele nu indică măsuri concrete ale Guvernului pentru reducerea cheltuielilor sau pentru diversificarea pieței energetice. În declarația sa, Adrian Codîrlașu a indicat 2027 drept momentul în care economia ar putea ieși măcar din teritoriu negativ, printr-o creștere de 0%. „În aceste condiții, abia anul viitor dacă vom avea o creștere economică de 0% și să scăpăm de minus pe economie.”
