Banca Mondială avertizează că scenariul său pesimist, construit pe un conflict de șase luni sau mai mult în Orientul Mijlociu, este aproape să se materializeze. În această variantă, inflația globală ar urca la 4,5%, ceea ce ar însemna o nouă accelerare a prețurilor la nivel mondial.
Instituția leagă direct acest risc de perturbarea aprovizionării cu îngrășăminte, de adâncirea insecurității alimentare și de posibilitatea unor noi majorări de dobânzi. Efectele estimate se transmit în lanț: energie mai scumpă, presiune pe costurile agricole și, mai departe, un cost mai ridicat al finanțării pentru investitori și companii.
Miza nu se oprește la inflație. Banca Mondială atrage atenția că o nouă rundă de dobânzi ridicate ar lovi în special statele care au intrat deja după pandemie cu datorii mult mai mari. În iunie, instituția estima că 40% din țările cu venituri scăzute și medii, adică 32 de state, se aflau deja la risc ridicat de criză a datoriilor. Acest număr ar putea crește rapid.
În economiile emergente și în curs de dezvoltare, raportul mediu datorie/PIB era de aproximativ 74% în 2025, față de 50-55% înainte de pandemie. În cazul țărilor cu venituri scăzute, creșterea este și mai accentuată, de la circa 40% la 67%. O eventuală nouă majorare a dobânzilor ar apăsa astfel pe bilanțuri suverane deja mult mai încărcate decât în perioada pre-Covid.
Indermit Gill de la Banca Mondială a sintetizat direct riscul de lichiditate și de solvabilitate: „Odată ce inflaţia accelerează, va dura doar câteva luni până ca ţările puternic îndatorate să se confrunte cu probleme grave în privinţa plăţilor pentru serviciul datoriei.”
Pentru piețe, riscul de contagiune vine din economiile emergente care sunt expuse în același timp la refinanțare mai scumpă, presiune valutară și importuri energetice mai costisitoare. Pentru companii, cele mai sensibile rămân sectoarele cu consum energetic ridicat și cele legate de lanțul agroalimentar, unde blocajele din aprovizionarea cu îngrășăminte pot ridica costurile și pot comprima marjele, potrivit Financiarul.
În fundal, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au dus deja la blocarea Strâmtorii Ormuz și mențin presiunea asupra prețului energiei. Acesta este unul dintre canalele prin care șocul se poate transmite mai departe în inflație. În acest scenariu, Federal Reserve ar putea fi împinsă să reia majorările de dobândă, ceea ce ar ridica și mai mult costul finanțării la nivel global.
Un semnal de urmărit rămâne combinația dintre inflație în accelerare și nivelul ridicat al datoriei publice. În economiile emergente și în curs de dezvoltare, raportul datorie/PIB de aproximativ 74%, față de 50-55% înainte de pandemie, indică o capacitate mai redusă de a absorbi dobânzi mai mari. Pentru țările cu venituri scăzute, urcarea de la circa 40% la 67% face presiunea și mai evidentă.
Un alt indicator este dependența de importurile de energie și produse agricole. Banca Mondială leagă explicit conflictul prelungit de perturbarea aprovizionării cu îngrășăminte și de adâncirea insecurității alimentare, ceea ce mută presiunea către costuri mai mari în agricultură, industria alimentară și transport.
Pe partea de finanțare suverană, primele semne apar deja. Pakistan ar fi cerut Statelor Unite o facilitate de stabilizare valutară de 10 miliarde de dolari, potrivit unor surse anonime.
Mini Drujba electrica cu 2 acumulatori 48V, 180cm, ungere lant, valiza transport, Campion CMP1798Cumpără-39%
Gresie tip parchet exterior / interior Wooden Brown 20 5 x 60 cm mata portelanata antiderapantaCumpără-30%
Disc Frana Spate Ate Bmw X5 F15 2012-2018 24.0120-0206.1Cumpără-80%
Colier cu pandantiv din perla de sticla in forma de lacrima - Alb/ArgintiuCumpără
